Contabilizarea activelor corporale și a imobilelor necorporale ale băncii


Activele corporale ale băncii sunt clasificate ca proprietăți (obiecte de valoare), a căror durată de exploatare utilă depășește 12 luni. Aceste valori sunt utilizate de către instituția financiară în organizarea forței de muncă, necesare pentru furnizarea serviciilor bancare și în activitatea de gestionare a băncii, precum și în îndeplinirea cerințelor tehnice, sanitaro-igienice, tehnico-operaționale și specializate.

Contabilizarea bunurilor imobiliare și ativelor necorporale ale băncii oferă:

  • completarea corectă a documentelor care reflectă veniturile, transferurile interne și cedarea activelor bancare;
  • determinarea valorii reale a proprietății pe baza contabilizării tuturor costurilor pentru construirea facilităților și producția lor, achiziția și alte încasări de proprietate;
  • reflectarea fiabilă a costurilor de modificare a valorii inițiale a bunului în cazul finalizării, modernizării, reconversiei și lichidării parțiale;
  • controlul asupra siguranței proprietății, acceptat de organizația financiară pentru contabilitate;
  • determinarea efectivă a costurilor de menținere a activelor bancare;
  • prezentarea fiabilă a rezultatelor implementării și a altor proceduri de eliminare a proprietății;
  • afișarea informațiilor privind activele necorporale ale băncii în situațiile financiare ale instituției bancare.

Caracteristicile contabilității și evaluării activelor corporale ale băncii

Valorile materiale și activele băncii sunt admise spre evaluare în următoarele cazuri:

  • în timpul construcției imobilului;
  • în fabricarea/crearea resurselor tehnice;
  • la cumpărarea valorilor materiale;
  • la primirea valorilor de la fondatorii instituției financiare ca contribuții individuale la capitalul social al băncii;
  • la primirea valorilor și bunurilor pe baza unui contract de donare;
  • în alte cazuri de primire gratuită.

În funcție de metoda de atragere a proprietății, costul inițial poate fi:

  • valoarea costurilor monetare efective ale băncii pentru achiziția, construirea, fabricarea, livrarea și înființarea (punerea în funcțiune) a bunului;
  • estimarea monetară a costurilor reale pentru livrarea și punerea în funcțiune a echipamentelor și a altor mijloace tehnice;
  • prețul de piață al bunului la momentul adoptării acestuia spre evidență contabilă după primirea lui pe baza unui contract de donație sau în alte cazuri de primire gratuită.

Evaluarea activelor corporale și necorporale ale băncii, costul cărora la admiterea sa spre contabilizare este exprimat într-o monedă străină, se efectuează în moneda națională la cursul oficial de schimb al valutei străine față de leul moldovenesc, stabilit de Banca Națională a Moldovei la data adoptării acestei proprietăți spre contabilizare. În cazul în care în procesul de inventarizare se dezvăluie obiecte de proprietate necunoscute excedente, urmează să fie trebui stabilite motivele acestor erori. După identificarea acestor active necorporale excedentare valoarea lor se reflectă în contabilitatea formată.

Schimbarea valorii inițiale a activelor fixe și a activelor băncilor poate fi efectuată numai în cazul finalizării, modernizării, reconstrucției, echipării suplimentare și re-echipării tehnice ale organizației. Reevaluării nu sunt supuse resursele naturale și terenurile aflate în gestionarea băncii.

Reevaluarea activelor fixe

Reevaluarea activelor fixe și a celor corporale pentru valoarea de recuperare (curentă) a băncii poate fi efectuată o dată pe an, de regulă, la 1 ianuarie a anului, următor anului de raportare. La reevaluare sunt folosite datele istorice și valorile curente, precum și valorile numerice de depreciere, care au fost acumulate în procesul de utilizare a obiectului reevaluat.

Valoarea de recuperare (curentă) a mijloacelor fixe este suma pe care instituția de credit trebuie să o plătească direct la data reevaluării obiectelor. În viitor, reevaluările ar trebui să fie efectuate în mod regulat – aceasta este necesar pentru ca valoarea reflectată în raportare și contabilizare să nu difere prea mult de costul curent.

Fiecare obiect de inventariere al proprietății băncii reprezintă o unitate de contabilitate a mijloacelor fixe. De asemenea, acestor obiecte li se atribuie un număr de inventariere, care este păstrat pentru întreaga perioadă de aflare sub jurisdicția instituției financiare. Numerele de inventariere aparțin mijloacelor fixe scoase din cont pe parcursul a următorilor 5 ani ș nu pot fi atribuite obiectelor noi, adoptate pentru contabilitate.

0

170

Adaugă comentariu

Video

Oferte specialeNumai pentru vizitatorii Banci.org